E primăvară, e post și nimic nu e mai trendy decât verdele crud!
Verdețurile și legumele cu frunze verzi sunt preferate și recomandate în această perioadă, iar faptul că sunt primele frunze arată că ele sunt încărcate cu o energie specială, cu puterea yang a renașterii. Din acest motiv unii recomandă să fie consumate crude, cel mult sub formă de suc. La un moment dat aceste diete raw erau recomandate inclusiv în prevenirea și tratamentul cancerelor, dar ipoteza nu a putut fi confirmată. Sunt totuși ingrediente pline de vitalitate, care infuzează corpul cu vitaminele necesare pentru a se curăța și energiza în pragul verii.
Și, desigur, pentru a ne apăra de astenia de primăvară – care tinde să se instaleze tocmai pentru că energia vie a naturii este copleșitoare acum, iar corpul nostru animal este încă împovărat de regimul de iarnă.
Pentru combaterea asteniei de primăvară este important:
- să ne odihnim corespunzător, în special între orele care asigură cea mai bună regenerare a sistemului nervos, adică orele 22°° – 6°°;
- să folosim în alimentație multe legume și fructe proaspete, cât mai puține alimente conservate și gătite excesiv, care au reprezentat baza alimentației în perioada iernii;
- să ne hidratăm corespunzător (cu minim 2 litri de apă zilnic), folosind o apă de bună calitate și cu pH alcalin (peste 7,5);
- să facem zilnic minim 20 de minute de gimnastică.
Chiar dacă în ultima vreme nutriționiștii tind să combată ideea, detoxifierea ca proces poate fi accelerată în anumite condiții.
DETOXIFIEREA presupune activarea eliminărilor, a circulației, ceea ce va conduce la reglarea sistemului nervos, la relaxarea mușchilor, a vaselor de sânge.
Pasul următor? Reglarea sistemului hormonal.
După ce finalizezi un proces amplu de detoxifere, vei vedea că te vei alege cu un nivel crescut al endorfinelor în corp.
Dr Suzana Pretorian recomandă 10 pași către o detoxifiere corectă:
1. Începutul trebuie să fie lin, așa că începe procesul de curățare cu organele cele mai puțin afectate (lasă organele cele mai afectate la sfârșit).
2. Colonul și detoxifierea lui reprezintă baza oricărui program de detoxifiere.
3. Urmează detoxifierea limfatică și a rinichilor.
4. Apoi curățarea ficatului.
5. Hidratarea intensă și sportul moderat sunt obligatorii.
5. Odihna, somnul, alimentele curate și nutritive sunt de bază pentru organismele obosite, care nu au destulă energie pentru o detoxifiere adecvată.
6. Ia aminte: în procesul detoxifierii te poți confrunta cu răceli, cefalee, diaree, dureri articulare, erupții cutanate.
7. Mănâncă multe legume.
8. Alege să îți începi ziua cu sucuri de legume și cu apă cu lămâie.
9. Mizează pe multe salate, legume crude și fructe proaspete.
10. Bea multă apă, apoi sucuri proaspete de fructe și legume.
Totuși, nu tot ce e verde se mănâncă și nu tot ce e verde se mănâncă crud – aceasta tocmai pentru a putea beneficia la maximum de puterea detoxifiantă și vitaminizantă a frunzelor verzi.
Astfel, spanacul nu se consumă crud (în afară de varietatea baby spinach), nici urzicile. Rubarba, loboda, ștevia se pot consuma crude, dar nu în cantități mari.
Frunzele sunt pline de vitamine, e adevărat, dar pentru a beneficia de aceste vitamine, ele trebuie puse în contextul alimentar potrivit. Este bine de știut că vitaminele A, D, E și K sunt liposolubile, ceea ce înseammnă că ele nu pot fi asimilate dacă nu le consumăm la aceeași masă cu o sursă de grăsimi.
Vitamina C îmbunătățește absorbția fierului non-hemic, adică forma prezentă în vegetale. De asemenea, vitamina C formează un complex de absorbție cu fierul în intestin, ceea ce facilitează trecerea acestuia prin membranele celulare în fluxul sanguin. Alimente bogate în vitamina C sunt citrice, legume cu frunze verzi închise la culoare, ardei gras, pepene și căpșuni. Poți, de exemplu să adaugi zeamă de lămâie peste salatele cu frunze verzi sau să le combini cu ardei gras. De asemenea, vitamina C formează un complex de absorbție cu fierul în intestin, ceea ce facilitează trecerea acestuia prin membranele celulare în fluxul sanguin.
Carnea roșie, peștele și puiul, pe lângă faptul că furnizează fier hemic, pot facilita conversia fierului non-hemic din legume și cereale într-o formă mai ușor de asimilat. Acest proces poate contribui la creșterea absorbției generale a fierului. În plus, unele alimente vegetale conțin substanțe care pot inhiba absorbția fierului.
Așadar, mesele care combină fierul hemic cu fierul non-hemic sunt ideale pentru persoanele care suferă de anemie feriprivă. Rețineți însă că sursele de calciu, ceaiul și cafeaua împiedică asimilarea fierului din frunze.
Atenție, pentru orice fel de legume și fructe, dar mai ales pentru trufandalele primăverii, ia sursele lor! Cumpărați din surse verificate pentru a vă asigura că respectivele frunze au fost cultivate respectând pământul, fără un aport exagerat de substanțe străine – insecticide, pesticide, acceleratori de coacere – care tind să treacă imediat în compoziția plantelor tinere.
In final, iată un scurt ghid, care să vă fie de ajutor atât la cumpărare, cât și la preparare – sursa: Manual de educație gastronomică de dr. Iulia Drăguț.
Pătrunjel (Petroselinum crispum) este o plantă medicinală cunoscută din cele mai vechi timpuri. Soiul pe care-l folosim azi în bucătărie provine dintr-o varietate sălbatică originară din regiunea mediteraneeană. În bucătărie se folosesc atât frunzele, cât si rădăcina aromată si gustoasă. Pătrunjelul conține mai multă vitamina C decất lămâia, portocala sau varza, precum și multe alte vitamine. Are efect antioxidant, antialergic, antitumoral.
Salata verde conține o mulţime de fitonutrienți necesari pentru un metabolism optim. Frunzele proaspete sunt surse de vitamina A și caroteni, cu proprietăți antioxidante. Zeaxantina este un carotenoid absorbit de macula retinei și care protejează contra degenerescenței maculare datorate vârstei. Frunzele conțin si multă vitamina C si folaţi, dar și minerale precum fierul, calciul, magneziul, potasiul. Dietele bogate în salate previn osteoporoza, anemia, boala Alzheimer și cancerul. Alegeți salate proaspete, cu frunze tari şi crocante. Salata poate fi păstrată câteva zile fn frigider. Apreciată și folosită în bucătăria romană, în Evul Mediu a ajuns să fie considerată alimentul săracilor. Datorită senzației de răcorire și stingere a setei a devenit un simbol al generozității creștine.
Spanacul (Spinacia olearaceae) este o plantă perenă comestibilă, care poate crește sălbatic. Se cultivă anual sau bianual pentru frunzele crocante, tari, gustoase și bogate în substanțe nutritive. Spanacul activează secrețile pancreatice, este anticancerigen, ameliorează tusea, avitaminoza, scorbutul, rahitismul, acneea, anemia. Sucul proaspăt din frunze, amestecat si cu alte sucuri de legume, este un excelent vitaminizant și înviorează organismul slăbit după o iarnă lungă. Atenție, frunzele conţin oxalaţi şi nu sunt indicate celor care au pietre la rinichi.
Leurda (Alium ursinum) este numită și usturoi sălbatic. Atât bulbul, cât si frunzele conţin un ulei volatil, care-i conferă aroma caracteristică usturoiului. După uscare, frunzele devin galben-brune, mirosul de usturoi dispare, dar reapare în urma umectării. Frunzele proaspete de leurdă intră în compoziția unor salate de primăvară. Frunzele trebuie culese înaintea înfloririi. În medicina populară se apreciază că frunzele de leurdă au proprietăți diuretice, depurative; este considerată și ca un bun remediu în prevenirea aterosclerozei, în combaterea viermilor intestinali, în insomnii şi tulburări cardiace.
Loboda conţine vitaminele C și K, magneziu, calciu, seleniu, carotenoizi, proteine vegetale și fibre. Crește în flora spontană din regiunile temperat continentale, la fel ca ştevia și leurda și se consumă de sute de ani, primăvara. Înlesnește digestia, îmbunătăţește funcţia rinichilor, ajută la eliminarea toxinelor. Stimulează metabolismul, iar fierul și calciul stimulează producerea celulelor roșii din sânge. Se consumă crudă în salate sau se adaugă în supele de primăvară, cărora le dă o culoare roșie și un gust specific, proaspăt.
Ştevia este altă plantă de primăvară. Conţine vitaminele A și C, fosfor, potasiu, mangan și calciu. Este consumată de sute de ani pentru beneficiile aduse sănătății. Reglează nivelul glicemiei, este benefică în curele de slăbire. Este sățioasă, dar nu conține multe calorii, echilibrează flora bacteriană a cavităţii bucale. Previne cariile si gingivita; ajută la eliminarea plăcii bacteriane de la nivelul cavității bucale. Poate fi consumată crudă în salate sau gătită, la fel ca spanacul.
Ceapa conține vitamina C, potasiu, alicină, acid folic, piridoxină, fibre, antioxidanți. Se consumă ca atare, la gustări, sau în salate mixte. Susține sănătatea inimii, are efect antioxidant și ajută la menţinerea unui nivel normal de zahăr în sânge. Susține dezvoltarea oaselor și este indicată femeilor la menopauză. Are rol antibacterian şi protejează sănătatea tractului digestiv. Ceapa verde nu trebuie să lipsească din mesele de primăvară.
Leuşteanul (Levisticum offîicinale) este o plantă aromată de origine mediteraneeană, aclimatizată cu succes la noi în țară. Are proprietăți antiinflamatorii, antibacteriene, antiparazitare, antivirale, antifungice. Este neurotonic, sedativ, hipotensiv.
Mărarul (Anethum graveolens) este originar din zona mediteraneeană, dar s-a aclimatizat perfect la noi în țară. Frunzele se folosesc pentru prepararea cataplasmelor și compreselor, dar şi în bucătărie. Seminţele se culeg când sunt coapte. Se folosește în salate, preparate din legume și murături. Stimulează digestia și pofta de mâncare, combate balonarea și ameliorează retenția de apă.
Untişorul este o altă plantă care se consumă primăvara de sute de ani în aceste locuri. El conține fibre, vitaminele C și B, potasiu, magneziu și mangan, iar medicinal este folosit pentru tratarea hemoroizilor. Are rol antifungic, tratează scorbutul și susţine digestia. Untișorul se consumă in cantități moderate crud, în salate.
Usturoiul verde are aceleași beneficii pentru sănătate ca usturoiul matur, dar gustul este mai puţin intens, la fel și mirosul pe care-l lasă în urmă. Are un puternic efect antibiotic și antibacterian, înviorează, stimulează digestia și contribuie la buna ardere a grăsimilor. Se consumă în salate de primăvară sau cu brânză și ridichi.
Rubarba este originară din Tibet și a ajuns și în Europa. Este o plantă perenă care poate atinge 2 m înălțime și se folosește în bucătărie și în medicină. Este bogată în fibre, deci perfectă pentru digestie. Este tonică și regeneratoare a celulelor hepatice, scade tensiunea arterială și reduce colesterolul rău. Luptă împotriva cancerului, dar atenţie, frunzele pot fi toxice. Doar tulpinile pot fi consumate. Chinezii o foloseau ca laxativ. Din tulpinile roșii se pot prepara tarte, gemuri, jeleuri și plăcinte.
Sparanghelul (Asparagus officinalis) este specie erbacee cu rădăcini cărnoase și frunze nedezvoltate, grupate pe tulpini, care amintesc de solzii de pește. Este numit și ,.hrana regilor” pentru că Ludovic al XIV-lea a ordonat construirea unor solarii speciale pentru sparanghel. Detoxifiază corpul, are efect afrodisiac, protejează de cancer, ameliorează durerile și inflamaţile si previne osteoporoza. Conţine mult potasiu, esențial în buna funcţionare a organismului. Folații protejează de cancer și sunt esenţiali pentru buna dezvoltare a bebelușilor. Sparanghelul este un cocktail puternic de antioxidanţi şi fibre și este perfect în diete şi în alimentația copiilor.
Ridichile, ca toate cruciferele, previn modificările celulare care favorizează apariţia cancerului. Ajută digestia și previn tulburările digestive. Frunzele nu trebuie aruncate ‣ gamisesc salatele și stimulează producţia de bilă. Sucul de ridichi previne ulcerul gastric.
Vedetele sezonului sunt urzicile, plante medicinale cu un conținut ridicat de vitamina A, B2, C, K, acid acetic, acid formic și săruri minerale. Ajută la combaterea stresului, oboselii și diverselor afecțiuni, inclusiv bacteriene. Consumate în mod regulat, urzicile ajută în reglarea digestiei, curățarea rinichilor și tractului digestiv, combat diareea și stimulează metabolismul. Sunt un aliat de nădejde și în curele de slăbire, datorită antioxidanților conținuți. Urzicile pot reduce simptomele rinitei alergice, respectiv pot reduce crizele de strănut, specifice afecțiunii. Consumul regulat de urzici, mai ales înainte de a începe sezonul alergiilor, poate fi de ajutor și pentru a proteja organismul de diferiți factori alergeni precum polenul.
Care este planul tău nutrițional pentru aceasta primăvară?
